EcoMarathon2018

Impotriva regulilor nescrise in ceea ce priveste alimentatia :). De ce? pai o sa aflati voi mai jos :).

Ca in fiecare an, ma inscriu din prima zi, ca de, se epuizeaza prea repede si nu vreau sa raman pe langa. Nu vreau, pentru ca am o ambitie sa ajung la 4 ore. Inca n-am reusit asa ca ne vedem si la anul tot pe traseul de maraton :).

Am plecat de vineri. Dus am fost cu Luiza, in Busteni ne-am intalnit cu Mihaela care a facut ceva cumparaturi la Mega si toti trei am ajuns pe la 18 in Moeciu de Sus. Le-am ridicat, m-am ofticat putin ca am primit sosete in loc de sapca, iar tipul nu a vrut/putut sa ma ajute, ne-am mai socializat, dupa care a urmat cazarea cam la 700m de start, de care tot Luiza a avut grija sa se ocupe. Aici am stat mai multi din echipa Ciucasx3, ceea ce a fost super fain.
Dupa cina, care a constat intr-un pastrav cu ceva mamaliga, m-am bagat la somn, ca de, am stat in aceeasi camera cu Florin, iar el se culca devreme :). Asta a fost bine, ca m-am odihnit si m-am trezit odata cu gainile, la nici 7. A urmat micul dejun, iaurt cu ovaz, in si ce o mai fi in punga aia de fulgi de la Mega, pregatirea bagajului si asteptarea :). Pe langa acel iaurt, in cele doua ore pana la start am mai consumat cam 500ml apa, o pastila magneziu de la Florin si o banana cu vreo 20 min inainte. Inov8 235 in picioare(alegere proasta), jambiere, colanti scurti, noua vesta de Ciucasx3team, sapca de la Gerar care imi place mult, le-am tras repede pe mine, iar in rucsac am aruncat trei geluri, SIS, Gold Nutricion si Chimpanzee, un baton Sponser si un flask gol. Mda, am cam riscat cu acest cocktail, dar am vrut sa vad ce se intampla. Daca am terminat prea repede cu toate aceste pregatiri, m-am mai relaxat putin pe facebook :). Spre zona de start am plecat cu totii pe la 8 si ceva. Eee, ce de lume se stransese deja. Puhoi, nu alta. Astea sunt unele dintre cele mai frumoase momente. Ma bucura mult sa ma vad cu multi oameni pe care ii intalnesc doar in astfel de momente. Chiar daca ne vedem destul de rar, simt asa ca ne leaga ceva. Ca o fi pasiune, nebunie..., ceva tot este :). A urmat startul. Am plecat din fata ca m-am ales cu numarul 14, dar pe cei vreo 3 km de drum pana la podet, n-am alergat mai tare de 5/1000, asa ca am tot fost depasit. Ehee, stiam de anul trecut ca tactica asta e numai buna, sa trag incet pe prima bucla. A venit prima urcare, care si cu ritmul meu incet, tot depasesc ceva oameni. Termin prima bucla in 01:16:00, putin mai mlt decat imi doream. La primul CP am umplut si flask-ul cu apa, iar un gel l-am dat pe gat cam la o ora de la start. Am inceput bucla 2 tot fara sa maresc ritmul. Din pacate, la prima urcare am reusit sa ma ratacesc. In loc sa fac stanga prin padure, am continuat in sus pe langa gard, luandu-ma dupa Florin Ionita si alt alergator. Eh, se mai intampla. Greseala mea ca n-am fost atent. Partea urata nu a fost ca am pierdut cam 5 min, ci ca un alt alergator de care trecusem chiar inainte de intersectie, nu a strigat. Mda, unele specimene reactioneaza ciudat cand sunt depasiti :). Dupa ce m-am intors, am inceput sa maresc si ritmul, astfel depasind cam 7, 8 alergatori. Pe aceasta bucla, cam la 2 ore de la start, am folosit cel 2-lea gel. Din pacate, tot pe aceasta bucla, am simtit tot mai accentuata durerea degetului mare a carui unghie avea ceva probleme. Astfel ca pe coborare nu ma prea lasa sa dau. Am tras concluzia ca de vina sunt inov8 din picioare care sunt cam minimalisti si, probabil am luat doua, trei pietre in sut, ceea ce a dus la probleme. Cu toata ratacirea si acele dureri, termin bucla 2 in 01:31, un timp cam cu un minut mai mult decat vroiam. Mmm, deja incepeam sa-mi fac griji. Incep bucla 3 cit pot de energic. Surprinzator, ma simteam bine.  Am reusit sa depasesc cativa alergatori, care aveau ceva probleme din cauza caldurii. Ma bucuram ca m-am hidratat corespunzator. Am putut sa trag bine pe urcari, din pacate mai usor pe coborari, dar am ajuns pe Bangaleasa destul de fresh. Asta datorita si celui d 3-lea gel, luat cam la 3 ore de la start. Aici am fost intampinat de Cristina. Dupa un pahar de apa sau cola, i-am dat la deal. Cam pe la jumatate, trec si de Alexandru Itu. Stiam ca alearga bine, asa ca eram surprins sa-l vad asa obosit. Inainte sa se termine urcarea, dau de Bogdan Petrutu care m-a servit cu doua, trei guri de cola si cateva cuvinte de incurajare. Tot de la el am aflat ca am doi oameni in fata cam la 3, 4 min. Asa ca, dupa ce termin urcarea, incep sa alerg, si alerg eu cat pot de tare, incat pe ultima coborare la vreo 50m in fata il vad pe un alt concurent. Din pacate unghia si degetul au fost impotriva si n-am putut sa-i dau suficient la vale incat sa-l prind :). Am terminat in 04:06:11, un timp mai bun cu 11min fata de 2017, dar inca departe de 4 ore. Dupa ce am terminat, am aflat de la Daniel care terminase cu cateva secunde inainte, ca am iesit pe 9. O da, asta chiar m-a bucurat, am terminat in top 10. 

Cateva concluzii. 
In ceea ce priveste nutritia, pastila de magneziu si cele 3 geluri diferite, nu mi-au facut rau, cu toate ca n-am mai folosit inainte acest mix ciudat, ba din contra, probabil mi-au facut bine. Pe langa astea, am folosit cam 1L de apa si cateva guri de cola. De mancat, doar cateva stafide dupa bucla 2.
Echipamentul, am facut greseala doar la incaltari. Stiam ca sunt buni mai mult pentru poteci prin padure, dar am riscat la gandul ca sunt mai usori, si m-am ars. Nu se mai repeta :) sper. Restul echipamentului a fost perfect. 

Concursul. Asa cum ne-au obisnuit, a fost foarte bine organizat. Marcaj bun, CP bine aprovizionate, voluntari inimosi, fotografi multi, peisaje superbe... Mmm, doar asfaltul ala parca nu isi are locul pe traseu :(.

Ce sa mai, ramane sa ne vedem si la anul draga Eco!





Comentarii